luni, 16 iunie 2008

.:: the end::.



Deschise ochii si vazu peretele din fata lui. Un zgomot se auzea in camera mica si racoroasa. adormise iarasi cu computerul deschis. Incerca sa se dumireasca cine e si ce cauta aici. O incercare de ridcare in capul oaselor il trantii inapoi e spate in pat. Ameteala il facuse sa vada negru in fata ochilor. Incet, isi aminti ce era cu el ce se intamplase.... intoarse capul si zarii langa pat sticla de conic... era mahmur... avea cerul gurii uscat si respira greu de la cate tigari fumase. Peste trei pachete judecand dupa chistoacele insirate peste tot prin scrumeire, prin cutii de conserve si pe jos pe podeaua de lemn vopsit in visiniu. nu mai bause de mult. De ani de zile. Un junghi il lovii in inima. Isi amintii de ce bause si capul ii vajaia iar inima ii pompa sangele in tot corpul.
Intinse o mana si misca mouse-ul. Messengerul era deschis. Numai ca numele pe care spera sa il vada acolo nu era...
"am ramas singur pentru totdeauna, asa cum am fost mereu..." murmura fara sa isi dea seama ca vorbeste singur.
Simtea ca gheara aceea care ii inclestase inima in ultimele luni il strange mai tare acum. O durere surda il facea catodata sa geama si sa isi duca intr-un gest reflex, ancestral mana in dreptul inimii. fuma si bea tot mai multa cafea in ultimul timp...
Se ridica in cele din urma si privea cu ochii goi monitorul... nu stie ce sa faca. Totul devenise searbad. Nu mai avea chef de nimic. Isi amintii ca astazi ar fi trebuit sa fie de servicu. Telefonul era pe masa se uita la el sa vada cat era ora. Era trecut de ora 1 iar el ar fi trebuit sa fie la munca. Dar aseara cand deschisese sticla de coniac stia ca nu va merge la munca. 18 apeluri pierdute. privii cu speranta lista apelurilor pierdute dar printe ele nu se afla numarul pe care in dorea.

Merse la baie dar cum picioaele ii tremurau nu putu sa se pise decat rezemat de perete... "am sa fac un dus" isi spuse privind degetele de la picioare intre care se zarea mizeria stransa de cel putin o saptamana... "azi trebuie sa fiu altfel, de azi totul se schimba. am baut pentru ultima oara in viata..."
In dus insa se lasa jos rezemat de perete lasand sa curga apa pe el. Simtea ca nu are putere. Mintea insa ii revenise la fel de rece si lucida cum era de obicei. Stranse din dinti: "am sa reusesc". Se ridica in picioare si incepu sa se frece cu sapun. Schimba robinetul de la rece la fierbinte cum facea de obicei. prin oglinda aburinda isi vazu barba nerasa de cca doua saptamani. "Da. ma si barbiresc spuse cu voce tare si hotarata". Se simtea deja mult mai bine. merse inapoi in camera si isi lua aparatul de ras. Se barbierii de tot de data asta. Nu isi mai pastra ciocul pe care il purtase ani de zile. Intors in camera deschise Winampul si puse muzica. "Parazitii" isi aruncau in spatuil acela stramte rimele: "viata e un meci la categoria grea, cea mai buna lovitura ramane eschiva..." fredona alaturi de ei cuprins de buna dispozitie. stia ca Intalnirea de azi trebuie sa il gaseasca asa cum era odinioara: zambind, calm si... cinic.
Azi era ziua cea mare. Trebuia sa reuseasca! O asteptase ani de zile si in sfarsit venise. Se imbraca in costum. rar facea acest ucru de obicei preferand pentru intalnirile oficiale sacou si blugi negrii. Astazi insa isi lua o camasa alba si, desi nu suporata cravatele si puse singura cravata. Stia ce trebuie sa faca impresie buna. Noul Sef sigur s-ar fi uita un pic ciudat. Alarma telefonului il alerta. Se uita la ceas dar se linisti repede: se incadra in timp.
Iesi din casa si soarele il pleznii violent in ochi. "mda, ochelarii de soare". In statia de autobuz asteptau destui oameni. Ca de obicei acesta intarzia dar asta era si un semn bun: nu avea sa astapte prea multi prin urmare nu avea sa intarzie la Intalnire. Ajunse la gara. bilet avea de cateva zile asa ca nu isi facea probleme. isi cumpara de la un chiosc cateva ziare si tigari. Sageata albastra astepta la lina intai. Isi lua o sticla de apa minerala si urca in tren... prin minte se perindau diverse amintiri, franturi de melodii... Un parc Ea si doi caini... "I am sick an tired...", "te iubeeeesc" "nu mai plange Jeane, plansul e de forma, jeana nu e moarta"... " fraiere, prostule, nebunule"... " de ce ai mintit?" lacrimi... scrasnete din dinti...
"Yeah" isi spuse "life sucks" respira adanc si alungand gandurile lua o gura de apa si se apuca sa citeasca ziarele... "atentiune trenul Sageata albastra se afla format la linia unu si va pleca peste 5 minute in directia..." privii pe fereastra gara acesta in care sosise in urma cu ani de zile tanar si plin de sperante... privea acum cu detasare acest oras care ii macinase cei mai frumosi ani... era linistit... stia ca de acum nu mai conta ca totul se sfarsise si ca un nou drum il astepta...
Trenul se puse incet in miscare... treceau pe langa el blocuri, trenuri, masini care se vedeau pe strazile orasului... si se uita la ele cu tristete "de astazi nu le voi mai vedea " gandi fara parere de rau. Merse la vagunul restaurant si comanda o cafea. Privea pe geam la trecutul care ramanea in urma...
Sorbea incet din cafea si tragea alene din tigara savurand fiecare inghititura si fiecare fum...
Se ridca hotarat intreptandu-se spre vagonul sau. In dreapta sa, la capatul vagonului o usa era deschisa. "de ce nu?" se indrepta apucand cu o mana clanta usii si cu celalta bara. trase aer in piept si se arunca in gol...
ultimul sau gand neterminat fu insa la sirul lung de esecuri pe care il parasise...
------------------------------






The Doors - The End
Asculta mai multe audio Muzica »

0 comentarii:

  © Blogger templates ProBlogger Template by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP