joi, 3 iulie 2008

Fane, Schiopu si Florica


Personajele despre care vreau sa va vorbesc, nu se remarcau cu nimic fata de altele pe care le intalinim zilnic si in graba noastra nici nu le mai observam. Poate doar Schiopu era ceva mai usor de remarcat, insa faptul ca ii lipsea un picior nu reusea sa ii impresioneze pe acei soferi ce avusesera grija de el totusi ,din mila, dupa ce un tren sau o masina – nimeni nu stia exact, ii zdrobisera piciorul. Banuiau ca un tren pentru ca prin apropiere trecea o linie ce cale ferata dar nimanui nu ii pasa ce se intamplase de fapt.
Fane era seful clanului. Batran, aproape strib si pe jumatate paralizat in zilele noroase, dormea la umbra vara si in locuri cat mai calduroase iarna. Cel mai bun prieten al sau era nea Costica pe care il saluta in fiecare zi, iar acesta impartea cu el portia de mancare din sufertas.
Florica era prietena, si amanta, lui Fane aproape nevasta lui - daca cateodata nu ar fi calcat stramb, fara stirea lui Fane bineinteles. Ceea ce era de apreciat la ea era ca se agita ca o zvarluga cand il vedea pe Fane ca boleste si nu il parasea pentru nimic in lume. Desi Fane nu mai avea vigoare din tinerete, niciunul nu indraznea sa se dea la Florica fie din respect fie din teama. Mai mult, ceilalti chiar o evitau pe Florica atunci cand acesteia incepau sa ii sticlesca ochii si o apucau nabadaile asa ca era nevoita sa isi face mendrele prin alte coclauri.
Intr-ua din zilele acelea in care Florica se foia de colo colo in cautare unui mascul, in timp ce Fane dormea, Schiopul nu a mai rezistat si a sarit pe Florica. In toiul dragostei lor s-a auzit un Zgomot. Fane privea scena stopefiat dar s-a dezmeticit repede. A sarit la Schiopu si , in furia lui, la Muscat de organul genital. Urland la randul sau de durere, cu sangele curgand siroaie Schiopul a fugit. Cu parul zbarlit, cu ochii arzand ca jaratecul, Fane a ramas pe loc. Florica, satisfacuta de acuma, bucuroasa parca si pentru ca vazuse doi mascul ce tocmai se incaierasera pentru ea, sarea si schuna in jurlul lui Fane. Il lingea pe bot, cerandu-si parca iertare. Impasibil, si linistit Fane nici nu o privea dar nici nu ii respingea avansurile. Cugeta probabil in mintea sa ce pozitie sa adopte. Dupa cateva minute s-a intors si s-a indeprtat. Florica astepta. Intorcandu-si capul Fane a chemat-o cu un latrat scurt. Iar ea la urmat, supusa si fericita in acelas timp, pentru ca fusese iertata. Timp de cateva zile pana ce Floricai nu i-au trecut nabadaile nu I-am mai vazut. Iar de atunci, stiind ca instinctele sunt mai puternice decat orice ratiune de cate ori Florica intra in calduri Fane o lua si dispareau impreuna cateva zile. Cat depre Schiop nu stim nimic. De atunci nimeni nu l-a mai vazut. Probabil s-a aciuiat in alte locuri in alta haita de caini unde seful nu era ata de autoritar.
Povestea asta ne arata ca uneori sunt mai indulgenti decat oamenii, si ca animalele inteleg mai bine care le sunt nevoile.


Ioan Enache

==================
"I am the Lizard King. I can do Anything!!!" (Jim Morrison)
Publicat de
John McGogoo aKa johnnyKid

0 comentarii:

  © Blogger templates ProBlogger Template by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP